Copiii cer să le cumpărăm jucării când suntem în magazin? Cum gestionăm aceste situații?

Copiii cer să le cumpărăm jucării când suntem în magazin?

Cum gestionăm aceste situații?

 

Cui nu i s-a întâmplat să fie într-un magazin și să audă copii plângând pentru că nu primesc ceea ce își doresc? Ca și părinți, astfel de situații ne condimentează sesiunile de cumpărături, poate nu în cele mai plăcute moduri. Cum gestionăm astfel de situații și, poate și mai important, cum să le prevenim sau să le diminuăm frecvența?

Atunci când mergem la cumpărături, dacă vrem să evităm să îl aducem pe cel mic în situația de a vedea tot felul de jucării în magazine, o soluție ar fi să îl lăsăm acasă. Când nu avem cu cine să îl lăsăm acasă, aceasta nu mai este însă o opțiune. În funcție de ceea ce avem de cumpărat, mai nou există și soluția cumpărăturilor prin internet. Dar s-ar putea să vrem numai o pâine, roșii, brânză și apă, situație în care preferăm să mergem la supermarket sau hypermarket. Dacă ne-am asumat că vom lua copilul cu noi, este bine să îl anunțăm unde urmează să mergem și în ce scop, și să menționăm că nu vom cumpăra jucării, de exemplu, sau dulciuri.

copil-cumparaturi

Odată ajunși în magazin, dacă cel mic vrea neapărat o jucărie și cu acest scop începe să insiste, să plângă sau să dea din picioare, îi vom aminti cu calm și cu fermitate, motivul pentru care am venit la cumpărături și pentru care, implicit, nu îi putem lua jucăria în acel moment. Dacă ni se pare util, putem să amintim că acasă îl mai așteaptă multe alte jucării. Să presupunem că cel mic este perseverent în atitudinea sa, iar vocea sa mai urcă cu câțiva decibeli, ceea ce ne face să roșim. Vom fi nevoiți să îi repetăm copilului cele spuse anterior, menționând că vom ieși din magazin dacă el continuă să se comporte așa. În cele din urmă îl vom scoate din magazin plângând, drept pedeapsă și, mai mult sau mai puțin împotriva voinței sale. Nu trebuie să uităm că noi reprezentăm autoritatea și că suntem și un model pentru el: înainte de a pleca de acasă i-am spus ceva, iar acum trebuie să ne comportăm conform celor spuse, altfel de vom sabota singuri eficiența pe viitor.

După ce cel mic se va liniști îi vom explica, cu calm, motivul pentru care l-am scos din magazin. Dacă păstrăm și un ton ferm, fără ca acesta să fie agresiv în vreun fel, și cel mai important, dacă suntem consecvenți, șansele de reușită vor crește. De multe ori tentația de a-i oferi celui mic ceea ce își dorește într-un moment de presiune din partea acestuia, este mare. De fapt, riscăm să picăm în propria capcană: crezând că îi facem pe plac și dorind să scăpăm de presiunea plânsului copilului, ajungem să sabotăm propriile reguli, precum și credibilitatea și autoritatea în fața copilului: el va ști că putem fi influențați în astfel de condiții și va folosi curând din nou aceleași metode.

2-recommendation-kids-toy-storage-ottoman-kids-toy-storage-kids-toy-storage-ideas-kids-toy-storage-bins-kids-toy-storage-furniture-kids-toy-storage-with-baskets-kids-toy-stora

Părăsirea magazinului este numai unul dintre exemple. Pentru a încuraja comportamentul pe care îl dorim de la cel mic, îl putem recompensa după ce ajungem acasă pentru că a fost ascultător și înțelegător. Recompensa poate să fie un obiect sau o acțiune pe care i-o permitem, dar și un comportament al nostru: mergem împreună în parc.

Reținem că cel mai important este să nu ne părăsim propriile promisiuni, chiar dacă ele înseamnă o interdicție pentru cel mic. Atunci când se poate, în cazul unei măsuri restrictive, este bine și liniștitor pentru ambele părți să explicăm copilului de ce am acționat astfel. Dialogul este una dintre cele mai practice soluții pentru pace, înca de la cele mai mici vârste!

Rating

Lasa-ne un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*